¹Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decât un bogat cu buze stricate și nebun. – ²Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău. – ³Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui. – ⁴Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. – ⁵Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. – ⁶Omul darnic are mulți lingușitori și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri. – ⁷Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. – ⁸Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. – ⁹Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni va pieri. – ¹⁰Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob să stăpânească peste voievozi. – ¹¹Înțelepciunea face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile. – ¹²Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. – ¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna. – ¹⁴Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. – ¹⁵Lenea te cufundă într-un somn adânc, și sufletul molatic suferă de foame.” ¹⁶Cine păzește porunca, își păzește sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. – ¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea. – ¹⁸Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. – ¹⁹Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa; căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta. – ²⁰Ascultă sfaturile și primește învățătura ca să fii înțelept pe viitor! – ²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește. – ²²Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos. – ²³Frica de Domnul duce la viață, și cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. – ²⁴Leneșul își vâră mâna în strachină și n-o duce înapoi la gură. – ²⁵Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră pe omul priceput, și va înțelege știința. – ²⁶Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. – ²⁷Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. – ²⁸Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea. – ²⁹Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor. –